Inca o farama din viata s-a dus, devenim maturi, problemele incep sa ne nimiceasca, prietenii apropiati incep sa isi croiasca propriul drum in viata.
Simt ca am ramas singura intr-o lume nematurizata inca. Nimic nu va mai fi la fel ca atunci cand erai in Brasov. Totul va ramane o vaga amintire despre o copilarie trcuta, cazuta prada timpului.
Nu voi uita franturile din cartea vietii, in care sunt intiparite toate tampeniile pe care le faceam impreuna odata. Nu! Refuz sa uit zilele cand, mici fiind, mergeam sa luam paine si ne mai intorceam dupa cateva ore, fiindca eram ocupate sa urmarim lume, si sa hoinarim prin toate magazinele. Nu voi uita nici acea perioada in care ne certasem fiindca mama ta iti descoperise oracolul din vina mea. Nu voi uita nici acele clipe in care faceam totul impreuna, pana si tot felul de retete inventate de prajituri, care niciodata nu ne ieseau bine, dar eram mandre ca facusem ceva totusi. Nu voi uita nici reprezentatiile muzicale, teatrale, coregrafice...pe care aveam de gand sa le dam la sfarsit de saptamana, la care toata strada era invitata, si niciodata nu aveau loc deoarece ne impotmoleam in detalii inutile. Nu voi putea uita nimic.
Stateam si ma gandeam cat de repede au trecut acesti 15-16 ani de cand ne cunoastem, si acum 200 si ceva de km ne vor desparti pentru mult timp, chiar daca ne amagim ca vom vorbi la telefon, ca vei veni des, totusi nimic nu va mai fi la fel, nimic. Am crescut, nu mai suntem niste copile pentru care nu conta nici trecutul nici viitorul, ci doar prezentul.
Si totusi aceste amintiri ma fac sa rad din nou, si imi aduc acum un strop de culoare in viata, si sunt convinsa ca am avut o copilarie unica. Si tot ce am facut impreuna ne va lega vesnic. Chiar daca tu esti in Cluj, iar eu aici !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu